Sfânta Afra (+ 7 august 304) este o martiră a creștinismului primar, suferind moartea mucenicească în timpul împăratului Dioclețian, în provincia Raetia (Bavaria de astăzi), fiind cinstită în prezent ca
ocrotitoarea orașului Augsburg.
Sfânta Afra trăia în mijlocul unei comunități creștine în orașul Augusta Vindelicorum (Augsburg). Despre viața ei există foarte puține informații, majoritatea fiind adunate din tradiții și legende locale. O istorisire, cuprinzând convertirea sfintei, este datată în sec. VIII, iar martiriul a fost consemnat mai târziu, probabil în sec. IX.
Potrivit acestor scurte biografii, tatăl sfintei Afra fusese un rege cipriot, ucis în circumstanțe necunoscute. Mama ei este sfânta Hilaria, cinstită și ea ca sfântă în Augsburg, în 12 august.
În țara natală, Afra fusese slujitoare a unui templu dedicat zeiței Venus, iar în Augsburg a dus la început o viață de prostituată, deși în circumstanțe asemănătoare, ca slujitoare a zeiței păgâne. În timpul unei prigoane, episcopul Narcis de Girona aflat în exil, s-a adăpostit în casa acesteia, convertind și botezând pe Afra și pe Hilaria, mama acesteia, precum și restul familiei. La plecare, Narcis a hirotonit preot sau episcop pe un frate al Afrei, numit Dionisie.
La scurtă vreme după convertirea sa, Sfânta Afra a fost descoperită a fi creștină și, adusă în fața judecătorului Gaius, a mărturisit credința în Hristos. În urma unui dialog cu acesta, sfânta a rămas fermă în credința ei și în cele din urmă a fost condamnată la moarte prin ardere pe rug, pe o insulă situată pe râul Lech, care traversa orașul. Potrivit altei versiuni, sfânta a fost legată de un trunchi de copac și i s-a tăiat capul. Sfânta l-a lăudat pe Hristos până în ultima clipă a vieții.Trupul ei a fost luat de mama ei, sfânta Hilaria, însoțită de slujitoarele Digna, Eunomia și Eutropia și îngropat. La rândul lor, acestea au fost ucise de slujitorii lui Gaius, care au incendiat casa în care ele se aflau, astfel toate pătimind moarte mucenicească prin ardere.
Venerarea
În secolele următoare a fost construită, pe locul unda sfânta a primit moartea mucenicească, biserica Sfinte Afra im Felde, situată la marginea Augsburg. Pe la anul 572 Venantius Fortunatus, un poet merovingian, menționa existența unui pelerinaj la biserica Sf. Afra. Biserica a fost distrusă în 955, în urma unei invazii a ungurilor. Canonizarea oficială a sfintei a avut loc foarte târziu, abia în 1064, cu ocazia mutării moaștelor sfintei și ale sf. Ulrich într-un relicvariu nou, aflat de atunci în domul patronat de cei doi sfinți protectori ai orașului Augsburg. O părticică din moaștele Sf. Afra este păstrată în în biserica Sf. Ioan din Ebringen im Hegau (Gottmadingen), într-o statuie reprezentând-o pe sfânta muceniță.
Sfânta este comemorată în Biserica de Apus pe data de 7 august, iar cinstirea sa a fost recunoscută până și de protestanți, fiind menționată în articolul 21 din Confessio Augustana. Este curios faptul că în vechile calendare din Augsburg, datate în 1010, 1050 și 1100, sfânta este prăznuită ca sfântă fecioară.
În iconografie, Sfânta Afra e reprezentată purtând o stâlpare de palmier și coroana martiriului. Deseori apare legată de un stâlp de lemn aflat în flăcări.